Semafoarele inteligente, autostrăzi suspendate şi parcări nemaivazute

Dacă spectacolul de circ nu mai atrage pe nimeni, să ştiţi că s-a deschis unul pe scena politicii şi cu precădere în sfera nemărginită a campaniei electorale, care v-a furat spectatorii. Cântece, mici, bătăi, corturi, zambete forţate postate pe stâlpi sub formă de afişe, băi de mulţime şi nu în ultimul rand, promisiuni, sunt numerele care fac spectacolul acestui început de campanie. Candidaţii, fie ei mai cu carte sau mai din umbritele colţuri ale mahalalelor bucureştene, au început furibund să arate cetăţenilor ce altruism se ascunde in spatele feţelor sumbre de politicieni preocupaţi. Fără a mai lua în seamă paradoxuri precum sloganuri de genul “încearcă şi cu o femeie” sau candidaţi “Minune” care promit multe cu ştiinţă puţină, politicienii “serioşi” abuzează de farmecul prostiei umane pentru a face promisiuni paranormale. Se pare ca predecesorii lui Videanu, cu “grădinile suspendate”, au o imaginaţie mult mai bogată, ajungându-se până la “semafoarele inteligente”, care iţi vor descongestiona circulaţia atât de repede încât nu vei vedea decât portocaliul semaforului şi liberul din faţa ochilor. Ba mai mult, “rebelii” candidaţi se văd puşi în postura de a minţi mai mult, lasând imaginaţia să plutească. Ei vad în doi ani o autostradă suspendată care să se ridice probabil pe deasupra blocurilor sau prin holul principal al Primăriri Generale. Dacă nu este sufficient de ridicol, acelaşi “visător” vrea ca tot în aceiaşi doi ani să mai facă încă o rută de metrou care să-i poarte chiar numele. Mai este un pas până când, într-o zi apropiată se va găsi un candidat, inventator de maşini zburătoare care să dea peste cap miraculoasele proiecte ale edililor actuali. Dacă se mai aşteaptă ceva în ţara asta, aceea va fi inventarea celei mai mari gogomănii care să te facă PRIMAR.

Noi boscheti si aceiasi “boschetari” pentru SUMMIT

Ce mai putem face, in postura noastra de pupincuristi, inaintea grandiosului summit NATO? Sa-i mai punem pe astia de la politie sa mai defileze putin prin centru cu motoarele alea noi? Sa mai improspatam atmosfera cu niste boscheti pe la Universitate ca sa compenseze cu daramaturile si praful de la metrou? Asa incepe, probabil ultima discutie dintre somitatile Romaniei care se preocupa de capitala europeana ca de un salon de nunta, cu ickebane si ospatari certati cu scoala si cu bunele maniere. Asta este imaginea unui Bucuresti constipat de niste boschetari care impanzezsc centrul din motive de “securitate”, blocheaza si deviaza circulatia, astupa capace de canalizari ca nu cumva sa scoata capul vreun aurolac (sau vreun raufacator) in Piata Romana si sa ne facem de ras. Ce mai putem spune de acesti dumnezei care au inflorit toti boschetii vestejiti de la Victoriei, in numai 3 zile si au facut sa dispara toti cersetorii si chiar fara sa-i imbogateasca. Sunt uimit de atatea miracole care se petrec zi de zi in jurul meu, de atata politie care ma face sa ma simt o posibila primejdie prin faptul ca traversez centrul cu o plasa de cartofi in mana. Oricum nu pot sa nu remarc grija “rutierilor” fata de mine, mai ales atunci cand traversez cu un metru mai in stanga de trecerea de pietoni si se aude o voce nociva :“Baa…ti-ai lasat ochelarii acasa? Nu vezi pe unde trebuie sa treci?”
Cu emotia ca acest text sa nu se interpreteze drept o amenintare la “marea ploconeala” ce va avea loc in Romania, sunt tare curios ce efect va avea de fapt summit-ul pentru acesti oameni prapaditi a caror viata nu depaseste suma de 16.000 de euro de om ( asta daca esti un Teo Peter) si a caror reputatie nu valoreaza nici 2 lei.